Psihicul uman

Psihicul uman în perspectiva
comportamentală
Psihic
.Ansamblu de fenomene psihice –memorie, gândire,
imagina.ie, aten.ie, voin.ă
.Ansamblude stări, însuşiri, fenomeneşiprocesesubiectivecedepindde mecanismelecerebraleşide
interacţiuneacu lumeaobiectivă



Etimologie
.Psihologie –termen ce provine din greaca
veche: psykhe –suflet, logos -.tiin.ă
..tiin.a despre suflet



3 nivele constitutive ale psihicului
.Percep.ia .i reprezentarea realită.ii
.Limbajul .i reconstruc.ia lingvistică a realită.ii
.Afectivitatea



.Psihologia poate studia psihicul?
.Putem măsura, cântări, privi la microscop
memoria, gândirea, voin.a etc?
.Categoric NU! Ce este de făcut?



.Tot ce se petrece pe plan psihic se manifestă în
exterior, devine observabil
.Totul se manifestă în comportament = cea mai
fidelă oglindă a sufletului



Psihologia
..tiin.ă umanistă ce studiază psihicul .i
comportamentul, adică ACTIVITATEA
PSIHOCOMPORTAMENTALĂ



.“Cine produce activitatea psihică?“
.“Cine produce gândirea, memoria, imagina.ia? “



Creierul
.“Laboratorul” activită.ii psihice
.Cea mai complexă .i desăvâr.ită formă de
organizare a materiei



Omul nu se na.te cu un sistem
psihic gata constituit
.Pentru a deveni om (sub aspect psihologic –fiin.ă
ra.ională) fiin.a nou –născută trebuie să
îndeplinească două condi.ii esen.iale:
.Să fie proiectată ereditar pentru specia umană
.Să trăiască în mediul socio –cultural (în rela.ie cu
oamenii, asimilând cultura)
.Proces lung .i greu, în etape, valabil pentru to.i





Elementele constitutive ale
psihicului
.Procesele psihice senzoriale
.Senza.ia –Percep.ia -Reprezentarea


.Procesele psihice cognitive superioare
.Gândirea –Limbajul –Memoria –Imagina.ia


.Activită.ile .i procesele reglatorii
.Activitatea –Motiva.ia –Afectivitatea –Voin.a –
Deprinderile –Aten.ia





Elementele constitutive ale
psihicului
.Interac.iunea proceselor psihice
.Sistemul psihic uman .i con.tiin.a


.Sistemul de personalitate
.Personalitatea –Temperamentul –Aptitudinile –
Caracterul -Creativitatea





Rolul diferitelor componente
ale SNC in comportament
Sistemul nervos
.3 funcţii principale:
.Primeşte informaţia
.Integrează informaţia cu cele preluate anterior
.Analizează acţiune


.Combinaţie complexă de celule –sistem nervos
central şi periferic
.SNC –“centrul de comandă” –creier şi măduva
spinării
.SNP –structuri nervoase ce nu sunt protejate de
sistem osos



.Componentelesistemuluinervoscare asigurăpreluareainformaţiilordin mediulexterior suntdenumitesistemesenzoriale–analizatorulauditiv, vizual, olfactiv, gustativşicutanat


.Informaţiilede la SNC pleacăprinsistemelemotorii(sistemnervosceinfluenţeazămuşchiişiorganele)–răspund la stimuli



.Preluarea informa.iei (input), procesare .i
răspuns (output) = func.ionarea unui computer


.Sistemul nervos are o construc.ie mult mai
complexă .i este mult mai flexibil în
func.ionarea sa
.SN are capacitatea de a elabora trăiri,
emo.ii, judecă.i .i ra.ionamente



brain

ROLUL COMPONENTELOR SNC
IN COMPORTAMENT
Hipotalamusul
.Comportamentul
.Alimentar
.Sexual
.Nictemeral (ritm somn –veghe)
.Emo.ional





Talamusul
.Transmiterea informa.iei senzoriale către
structurile superioare



Sistemul limbic
.Septum
.Mijloace comportamentale privind evitarea durerii .i
ob.inerea plăcerii (pedeapsă –recompensă)


.Amigdală
.Comportament de învă.are
.Memorie
.Comportament emo.ional


.Hipocamp
.Memorie





Ganglionii bazali (putamen, gl.
Pallidus, nc. Caudat)
.Mi.carea –principalul lor rol
.Dispozi.ie
.Memorie



Neocortexul

.Coordonează .i integrează totul
.Construirea secven.elor de mi.care
.Discriminarea între pattern-uri senzoriale
complexe
.Capacitatea de gândire simbolică / abstractă –
baza gândirii umane .i a limbajului



Ariile cerebrale primare
.Producerea informa.iei senzoriale
.Aria vizuală primară –situată în lobul occipital
.Aria temporală –auz
.Arii din lobul parietal pentru orientare spa.ială .i
sim.tactil
.Pot ini.ia mi.carea





Ariile cerebrale de asocia.ie
.Procese mentale complexe –percep.ia, idea.ia,
planificarea
.Activitatea a doi lobi prezintă interes deosebit
pentru .tiin.ele comportamentale



.Lobul temporal face legătura între auz .i limbaj
.Lobul frontal –func.ii complexe –aten.ia,
planificarea, abilită.ile sociale, gândirea abstractă,
anumite trăsături de personalitate



DIVOFNS1

nervoussystem

Sistemul nervos periferic

.Format din 2 sub-sisteme principale:
.Sistemul nervos somatic –transmite informaţia de la
analizatori la SNC şi apoi de aici la nivel muscular
.Sistemul nervos autonom –transmiterea informaţiei
în ambele sensuri, între SNC şi cord, plămâni,
glandele endocrine şi alte organe.




-format din SN simpatic / parasimpatic

-funcţionare independentă
–exercită control asupra unor activităţi în afara
controlului conştient –funcţia digestivă, perspiraţie


Sistemul nervos periferic
.Sistem nervos simpatic
.Pregăteşte organismul pentru acţiune (exp.tahicardie)


.Sistem nervos parasimpatic
.Reglează funcţiile organismului având ca scop
conservarea energiei (exp. bradicardie)




Aceste funcţii sunt vitale pentru supravieţuire!


autonomicns

Funcţionarea SN
.Neuroni –capacitate de a comunica între ei –
sinapsă –formată din axonul unui neuron şi
dendrita altuia
.Transmiterea informaţiei prin axon este de tip
electric, iar prin sinapse de natură chimică–
neurotransmiţători
.Când potenţialul electric ajunge la sinapse –
axonul neuronului presinaptic descarcă un
neurotransmiţător



Neuron

Neurocytology_figure_3

Neuron

Funcţionarea SN
.Neurotransmiţătorii se descarcă în fanta
sinaptică şi sunt captaţi de neuronul postsinaptic
.După captare, neurotransmiţătorii modifică
potenţialul de membrană şi declanşează un
răspuns electric –potenţial electric postsinaptic
(excitator sau inhibitor) –se transmite tuturor
celulelor postsinaptice ale organismelor



Funcţionarea SN
.Semnalul transmis este dependent de câteva
elemente:
.tipul neurotransmi.ătorului,
.ce situs postsinaptic stimulează .i
.ce alte mesaje ajung la celula postsinaptică





neuron3

Neurotransmiţătorii

.Pot stimulaun neuron postsinapticdoarprinlegareade structurispecializatede pemembrananeuronului–receptori
.Receptoriisunt localiza.i pe dendrite, sau pe
corpul neuronal .i recunoscnumaiun tip de
neurotransmiţător
.Legareareceptor –neurotransmiţător–de
scurtădurată–esteînlăturatprindistrugereaNT
de cătreo enzimăsautransportulînfantasinaptică, prinrecaptare.



Elemente de biochimie
în psihologie


1.Ce tipuri de neurotransmiţători
participă la comunicarea dintre
diverse structuri?
2.Cum influenţează aceste structuri
comportamentul uman?



.Un grup de neuroni care foloseşte acelaşi tip de
neurotransmiţători –sistem neurotransmiţător
.Unele sisteme neurotransmiţătoare –rol
important în anumite comportamente
individuale sau generarea unor afecţiuni
.Există 7 neurotransmiţători importanţi:
acetilcolina, noradrenalina, serotonina,
dopamina, GABA, glutamatul şi endorfinele.



Acetilcolina
.PrimulNT identificat
.Ggl bazali, nc. bazal Meynert, hipocamp, cortex
.Acţioneazăatâtla nivel
.central –controlulmotilităţii
.periferic–controleazăcontracţiamusculară


.Axoniineuronilorcolinergiciparticipăla
alcătuireaunorcircuitecerebraleimportante(sistemlimbic, inclusivhipotalamus) implicate înprocesulde memorare



Noradrenalina
.Aprox. jumătatedin NA de la nivelcentral se
aflăînceluleledin locus ceruleus
.Trunchi cerebral, cerebel, hipotalamus, cortex
.Este implicatăînreglarearitmuluisomn–veghe,
procesulde învăţareşireglareadispoziţiei
.Anomaliilefuncţionăriisistemuluiadrenergic -
depresie



Serotonina

.Se găseşteîncantităţimarila nivelulnucleilorrafeului(trunchi cerebral), hipotalamus, amigdală,
hipocamp
.Responsabilăde stareadispoziţionalăşireglareasomnului
.Diferenţade NA: celuleleneuronalepot folosiun
derivatal serotoninei, triptofanul, direct din aportulalimentarcemâncămpoateafectacantitateade serotoninăla nivelcerebral
.Disfuncţionalitate–anumitetipuride obezitate,
sindromulpremenstrual, uneletipuride depresie



Dopamina
.Importantăpentrumotilitate
.Se găseşteînsubstanţaneagrăşistriat, sistem limbic,
cortex prefrontal
.Uniidin neuroniisist. Dopaminergicsuntimportanţiînexperientarearecompenseisauplăcerii–vitalăpentrucorectareaşimotivareacomportamentului
.Disfuncţiilesistemuluidopaminergic–tulburăride
motilitate(inclusivboalaParkinson) parţialresponsabilide apariţiaschizofreniei(percepţia,
expresivitateaemoţiei, gândireasever distorsionate)



GABA(acidul gama amino butiric)
.Celmaiimportant neurotransmiţătorcu rolinhibitor al SNC
.Cerebel, ggl. bazali, cortex
.Rolimportant înprocesulde adormire, cogni.ie,
emo.ii
.DisfuncţionalitateasistemuluiGABA –ergic–
tulburărisevere de anxietate, boalaHuntington,
apariţiaepilepsiei



Glutamatul
.Cel mai important neurotransmiţător excitator al
SNC
.Este utilizat de mai mulţi neuroni decât oricare
ale neurotransmiţător
.Majoritatea sinapselor le realizează la nivelul
cortexului cerebral şi hipocampului
.Are capacitatea de a “întări” conexiunile
sinaptice, permite mesajelor să traverseze fanta
sinaptică cu mai multă eficienţă stă la baza
procesului de învăţare
.Suprasolicitarea sistemelor glutamat-ergice poate
determina moartea neuronală



Endorfinele
.Familie de neurotransmiţători care se poate lega
de acelaşi receptor stimulat de opioide
.Opiaceele (exp. Morfina, heroina) –reduc
intensitatea durerii, produc euforie, şi în doze
mari determină somnolenţă
.Endorfinele –modifică semnalele dureroase ce
ajung la nivel cerebral



Neurotransmiţătorul

Funcţia
normală

Afecţiunea cauzată
de disfuncţie

Efectele blocării
sau amplificării
activităţii
neurotransmiţă-
torului

Acetilcolina

Motilitate

Memorie

Boala Alzheimer

Blocarea recep-
torilor colinergici

Noradrenalina

Somn

Învăţare

Dispoziţie

Depresie

Cocaina şi unele
medicamente
folosite în trata-
mentul depresiei
cresc activitatea
noradrenalinei
prin blocarea
inactivării

Serotonina

Dispoziţie

Apetit

Depresie

Unele medicaţii
folosite în trata-
mentul depresiei
cresc conţinutul
de serotonină prin
blocarea
inactivării




Neurotransmiţătorul

Funcţia
normală

Afecţiunea
cauzată de
disfuncţie

Efectele blocării
sau amplificării
activităţii
neurotransmiţă-
torului

Dopamina

Mişcare

Recompensă

Boala Parkinson

Schizofrenie

Medicamentele
utilizate în trata-
mentul schizofre-
niei blochează re-
ceptorii dopaminer-
gici; cocaina creşte
nivelul dopaminei
prin blocarea inac-
tivării

GABA

Mişcare

Boala
Huntington

Epilepsie

Blocarea receptori-
lor GABA declan-
şează crizele;
medicaţia antiepi-
leptică creşte efec-
tele GABA




Neurotransmiţătorul

Funcţia
normală

Afecţiunea cauzată
de disfuncţie

Efectele blocării
sau amplificării
activităţii
neurotransmiţă-
torului

Glutamatul

Memorie

Pierdere de
neuroni post AVC

Medicamentele
care blochează
receptorii pentru
glutamat reduc
afectarea creieru-
lui după un AVC

Endorfinele

Modularea
durerii

Nu au fost stabilite
încă afecţiunile în
care acestea sunt
implicate

Efectul endorfine-
lor este blocat de
Naloxon şi mimat
de opiacee




Sistemul endocrin


.Neuronii nu sunt singurele structuri celulare care
pot comunica între ele
.Celulele care formează sistemul endocrin se
grupează formând organe specializate –glandele
endocrine –comunică prin hormoni –acţiuni
similare neurotransmiţătorilor
.Noradrenalina şi endorfinele exercită funcţii de
neurotransmiţători cât şi de hormoni



.Hormonii trec direct în sânge –transportanţi în
întreg organismul –stimulează celule cu care nu
au legătură directă
.Mesajul hormonal este primit numai de celulele
care au receptori specifici
.Fiecare hormon este controlat prin sistem feed –
back, alcătuit din: creier, glanda pituitară, glanda
endocrină, organul ţintă (creierul face parte
dintre organele ţintă)



Relaţia dintre hormoni, creier şi
comportamentul uman este complexă

.Creierul participă activ la controlul secreţiei
hormonale
.Glandele endocrine influenţează prin secreţia
hormonală funcţionarea cerebrală şi
comportamentul
.Secreţia majorităţii hormonilor poate fi
influenţată şi de unele procese psihologice (de
exp. Stresul)



Cele mai importante glande endocrine .i rolul
lor asupra comportamentului
Hormon

Glandaendocrină

Comportament

T3,T4

Tiroidă

Psihomotricitate (cre.te agita.ia, nervozitatea,
ritmul, uneori până la incapacitate de
concentrare). Se secretă în cant. Crescute în stres.
Când h. Tiroidieni scad, apare bradipsihismul

Cortizol

Corticosuprarenalele

Se secretă în cantită.i crescute în depresie .i stres.
Conduce la disforie

Adrenalină,

Noradrenalină

Medulosuprarenalele

Se secretăîn cant. Crescute în stres .i pot
conduce la agita.ie, furie

Androgeni

Estrogeni

Gonade

Sunt implica.i în agresivitate .i comportament
sexual. Lega.i de ini.ierea rela.iilor de cuplu

Insulină

Glucagon

Pancreas endocrin

Se secretă în cant. Crescute în stres

Melatonină

Epifiză

Implicată în ritmul biologic .i comportamentul
sexual




Cele mai importante glande endocrine .i rolul
lor asupra comportamentului

Hormon

Glandaendocrină

Comportament

ACTH, STH, etc.

Hipofiză

Ac.iunea hormonilor pe care îi stimulează

Vasopresină,

Oxitocină

Hipofiză

Implica.iîn comportament matern .i sexual.




Procese psihice senzoriale
Senza.ia


Senzaţiile
.Procesepsihiceelementare
.Reflectăînmod izolatînsuşirileconcrete ale obiectelorşifenomenelorîncondiţiileacţiuniidirectea stimulilorasupraorganelorde simţ(analizatori)
.Este imaginea primară, simplă, are o anumită
.-intensitate
.-calitate
.-durată
.-tonalitate afectivă
.Caracteristicile unei senza.ii depind de
.Particularită.ile stimulului / particularit. subiectului





Particularită.i ale subiectului de
care depind însu.irile senza.iilor

.Gradul de interes pentru o categorie de stimuli
.Prezen.a unor aptitudini (ex. Aptitudine
muzicală)
.Atitudinea fa.ă de stimul (poate determina
cre.terea sau scăderea sensibilită.ii fa.ă de el)
.Locul ocupat de senza.ie în cadrul activită.ii
subiectului (când ocupă un loc central, senza.ia
se realizează rapid .i clar –ex. Semnalele
avertizoare)



Func.iile senza.iilor

.Realizează legături informa.ionale simple cu
mediul
.Contribuie la con.tientizarea lumii .i a propriei
fiin.e (senza.iile tactile, proprioceptive)
.Interac.ionează cu celelalte procese psihice



Analizatorul

.Aparatul anatomo-fiziologic care face posibilă
producerea senza.iilor
.Componente:
.Receptorul
.Calea de conducere a influxului nervos
.Veriga centrală (segmentul cortical)
.Conexiunea inversă





Analizatorul

.Receptorul
.transformă energia stimulilor în influx nervos
.alcătuit din celule sau prelungiri celulare specializate,
sensibile la o anumită categorie de stimuli (optici,
acustici)


.Calea de conducere –calea aferentă
.Transferă informa.ia de la receptor la scoar.a cerebrală
.Realizează analiza .i sinteza primară a influxurilor
nervoase
.Prim filtraj senzorial





Analizatorul
.Veriga centrală (segmentul cortical)
.Specializată în decodificare –transformă impulsul
nervos în fapt psihic (senza.ie)


.Conexiunea inversă
.Componentă ce asigură autoreglarea analizatorului, în
vederea mai bunei recep.ionări a stimulului





Principalele modalită.i senzoriale
.Senza.ii vizuale
.Senza.ii auditive
.Senza.ii cutanate
.Senza.ii gustative
.Senza.ii proprioceptive
.Senza.ii kinestezice
.Senza.ii de echilibru
.Senza.ii organice .i de durere



Senza.ii vizuale
.Excitant: undele electromagnetice cuprinse între
390 –770 nm
.Au trei proprietă.i de bază:
.Tonul cromatic –culoarea obiectului –depinde de
lungimea de undă reflectată
.Luminozitatea –depinde de intensitatea luminii
reflectate
.Satura.ia –puritatea culorii





Senza.ii vizuale
.Corpurile absorb o parte a radia.iilor .i reflectă o
altă parte
.Omul vede obiectele colorate într-o nuan.ă
cromatică corespunzătoare lungimilor de undă
reflectate:
.Obiectul absoarbe toate undele –negru
.Obiectul reflectă toate undele –alb
.Reflectă selectiv –una dintre cele 7 culori ale
spectrului





Rolul culorilor
.Semnalizează existen.a unor obiecte
.Calmează sau activează omul –încărcătura lor
energetică depinde de lungimea de undă)
.După preferin.ele pentru diferite culori putem
aprecia unele însu.iri de personalitate ale
indivizilor



Efectele fiziologice .i psihologice
ale culorilor
CuloareaEfecte fiziologice

Efecte psihologice

Ro.u

Cre.te tonusul muscular, stimulează
respira.ia, este calorific

Culoare foarte caldă, stimulează activitatea,
favorizează activitatea intelectuală
(gândirea), dă senza.ia de apropiere în
spa.iu, generează nelini.te, stimulează
tendin.a de agresivitate

Portocaliu

Cre.te pulsul .i presiunea sangvină,
cre.te secre.ia gastrică, stimulează
digestia

Este culoare caldă, stimulează activitatea,
generează optimism, veselie, dă senza.ie
puternică de apropiere în spa.iu, sugerează
sensibilitate

Verde

Cre.te tonusul,produce stări de
calm .i echilibru

Este o culoare de echilibru, produce
senza.ie de confort, de calm, de lini.te, de
relaxare, stimulează contemplarea .i
imagina.ia

Galben

Stimuleazăactivitatea
cardiovasculară, stimulează ochiul
.i sistemul nervos

Este culoare caldă, veselă, dă senza.ia de
apropiere, tandre.e, stimulează observa.ia,
calmant al nevrozelor




Efectele fiziologice .i psihologice
ale culorilor

CuloareaEfecte fiziologice

Efecte psihologice

Albastru

Scade tonusul muscular .i
presiunea sangvină, calmează
respira.ia.i pulsul

Este o culoare foarte rece, lini.titoare, în
exces duce la deprimare, dă senza.ia de
depărtare în spa.iu, de sobrietate,
sugerează .i stimulează evocarea,
îngăduin.a, sentimentalismul

Violet

Cre.te rezisten.acardio –vasculară
.i a plămânilor

Este o culoare rece, contradictorie,
produce nelini.te, nostalgie, dar .i
optimism, dă deopotrivă senza.ia de
apropiere.i depărtare, atrac.ie .i
respingere

Negru

Produce re.inere, inhibi.ie, tensiune

Dă senza.ie de nelini.te,produce depresie,
introversie, înduio.are

Alb

Dă o moderată activitate
excitatoare

Sugerează sobrietate, suavitate, puritate, dă
senza.ia de u.urare psihică




Senza.iile auditive

.Excitant –undele sonore cuprinse între 16 .i
20000 cicli/secundă
.Sub 16 cicli/ sec –infrasunete
.Peste 20000 cicli / sec –ultrasunete
.Nu le auzim decât cu aparate speciale







Senza.iile auditive
.Proprietă.ile senza.iilor auditive
.Frecven.a vibra.iilor –nr. de vibra.ii / sec. determină
Înăl.imea sunetului
.Amplitudinea undei –energia undei, determină
Intensitatea
.Forma undei –este dată de natura sursei sonore,
determină Timbrul


.Undele
.Periodice generează sunetele muzicale
.Neperiodice generează zgomotele





Senza.ii cutanate -tactile
.Excitant –natura suprafe.elor obiectelor
.Rezultă prin atingerea .i presiunea obiectelor
asupra pielii
.Cele mai
.Sensibile zone tactile
.Vârful degetelor, regiunea buzelor, vârful limbii


.Pu.in sensibile
.Fruntea, spatele







Senza.ii cutanate -termice
.Excitant –diferen.a de temperatură între corp .i
obiect
.Receptorii sunt în piele –diferi.i pentru cald .i rece
.Senza.ia este mai intensă cu cât modificarea
temperaturii pielii este mai rapidă
.Rolul senza.iilor termice
.Cunoa.terea proprietă.ilor calorice ale obiectelor
.Sunt incluse în mecanismele de termoreglare (pentru
adaptare .i apărare)





Senza.ii olfactive

.Excitant –particulele de substan.e volatile ce
pătrund în fosele nazale
.Mirosurile nu au putut fi clasificate, poartă
denumirea sursei
.Senza.iile olfactive .i gustative se influen.ează
reciproc
.Pot fi
.Intense
.Slabe





Senza.ii olfactive
.Rolul:
.Semnalizează proprietă.ile olfactive ale obiectelor
.Sunt implicate în mecanismele de apărare (evităm
substan.ele nocive)
.Reglează apetitul
.Contribuie la buna sau proasta dispozi.ie





Senza.ii gustative
.Excitant –substan.ele solubile ce pătrund în
cavitatea bucală
.Receptor –papilele gustative
.Există patru feluri fundamentale de senza.ii de
gust:
.Sărat –provocat de clorura de sodiu (sarea)
.Amar -chinină
.Dulce -zaharină
.Acru –acidul acetic





Senza.ii gustative
.Rol:
.Cunoa.terea însu.irii obiectelor
.Apărarea fa.ă de cele nocive
.Reglarea comportamentului alimentar
.Producerea dispozi.iei afective pozitive
.Gustul este dependent .i de starea internă a
organismului





Senza.ii proprioceptive
.Excitant –tensiunea musculară a mu.chilor
antrena.i în pozi.ia sta.ionară
.Semnalizează starea de postură a membrelor,
trunchiului .i capului



Senza.ii kinestezice
.Excitant –tensiunea mu.chilor ce produc mi.carea
.Informează despre direc.ia, durata, intensitatea
mi.cării
.Rol
.Reglarea fină a mi.cărilor
.Integrarea mi.cărilor în ac.iuni voluntare complexe


.Formele de bază ale kinesteziei
.Kinestezia aparatului locomotor, manuală .i kinestezia
verbo -motorie





Senza.ii de echilibru
.Receptori –în cavită.ile urechii interne
.Semnalizează schimbarea pozi.iei capului fa.ă de
trunchi .i a corpului în întregime
.Rol:
.Stabilirea centrului de greutate al corpului –după
schimbări de pozi.ie
.Men.inerea echilibrului vertical în timpul mersului .i
a direc.iei de deplasare
.Redresarea stării de echilibru în alunecări, căderi





Senza.ii organice
.Excitant –modificarea chimismului intern al
organismului
.Rol:
.Adaptativ
.Men.inerea stării de sănătate
.Realizarea bunei dispozi.ii





Senza.ii de durere
.Semnalează tulburări func.ionale .i distrugeri de
.esuturi organice
.Receptorii sunt în piele (al.ii decât cei termici)
.Rol:
.Apărarea organismului
.Stimularea ac.iunilor de îndepărtare de sursele nocive
.i de ameliorare a durerii





Legile generale ale sensibilită.ii
.Legea intensită.ii
.Legea contrastului senzorial
.Legea adaptării
.Legea interac.iunii analizatorilor
.Legea semnifica.iei



Legea intensită.ii (legea pragurilor
absolute .i diferen.iale)
.Un excitant produce o senza.ie numai dacă are o
anumită intensitate
.Legea vizează trei praguri senzoriale:
.Pragul minimal absolut –cea mai mică intensitate a
unui stimul care poate determina o senza.ie specifică
.Pragul absolut maxim –peste acest prag apar senza.ii
de durere
.Pragul diferen.ial –cantitatea minimă care adăugată
la stimularea ini.ială determină o nouă senza.ie





Legea contrastului senzorial
.Doi stimuli cu caracteristici opuse se scot
reciproc în eviden.ă
.Două tipuri de contrast:
.Succesiv –cre.te sensibilitatea fa.ă de un stimul
prezentat după ac.iunea îndelungată a altuia
.Simultan –stimulii ac.ionează în acela.i timp (ex.
culoarea negru pe galben)





Legea adaptării
.Sensibilitatea unui analizator se modifică la
ac.iunea repetată / mai îndelungată a unui stimul
de intensitate constantă
.Adaptarea poate fi:
.Negativă –stimul puternic –scade sensibilitatea
analizatorului
.Pozitivă –stimul slab –cre.te sensibilitatea
analizatorului





Legea interac.iunii analizatorilor
.O senza.ie care se produce într-un analizator
influen.ează producerea senza.iilor în al.i
analizatori (le intensifică sau le diminuă)
.Un stimul ce ac.ionează asupra unui analizator
produce efecte senzoriale secundare pentru un
alt analizator ce nu a fost stimulat



Legea semnifica.iei
.Semnifica.ia mare a unui stimul face să crescă
sensibilitatea fa.ă de el, să fie mai repede discriminat,
chiar dacă este un stimul slab
.La animale –semnifica.ia rezultă din valoarea
biologică a stimulilor
.La om –se adaugă .i o semnifica.ie socio -culturală



Percep.ia
Percepţiile
.Procese senzoriale complexe –totalitatea
informaţiilor despre însuşirile concrete ale obiectelor şi
fenomenelor
.La baza lor stau senzaţiile –reflectă însuşiri izolate
separate
.În orice percepţie sunt implicate diferite senzaţii
.Apare totdeauna în prezent şi prin acţiunea
directă a obiectelor şi fenomenelor asupra
analizatorilor



Caracteristici
.Proces psihic senzorial, complex
.Semnalizează însu.iri concrete
.Percep.ia este imagine integrală, bogată în
con.inut (cuprinde însu.iri semnificative dar .i
detalii)
.Are o anumită durată
.Este rela.ionată cu contextul –se realizează
“aici .i acum“



Percep.ia depinde de:
.Pregătirea subiectului pentru perceperea unui
anume stimul
.Interesele sale pentru o categorie de stimuli
.Aten.ia subiectului
.Nivelul general al dezvoltării percep.iei
.Specializarea profesională
.Gradul de cultură generală



Psihologia percepţiei –
spaţiu, timp, mişcare
Percepţia spaţială

.Proprietăţilespaţialeale obictelor–forma,
mărimea, distanţa, direcţia, relieful
.Analizatorvizual, tactil, kinestezic
.Perceperea:
.Formei
.Mărimii
.Tridimensionalită.ii
.Pozi.iei
.Distan.elor mari





Percepţia timpului
.Treisistemede referinţă:
.Sistemulfizicşicosmic –repetareafenomenelornaturale(ziuaşinoaptea, succesiuneaanotimpurilor)
.Sistemulbiologic –ritmicitateafuncţiilororganismului(stăride somn/ veghe, alimentaţie)
.Sistemulsocio –cultural –activitateaşiexperienţaumanăamplasatăistoric, etc.


.Mijloacetehnicede măsurare
.Percepţiase realizează în două forme:
.Percepţiasuccesiuniievenimentelor
.Percepţiaduratei–distan.a temporală dintre două
evenimente





Percepţia mişcării
.Se referă la obiectele în mişcare –deplasarea
obiectelor în spaţiu
.Funcţie de:
.Viteza de deplasare
.Raportul de mişcare dintre observator şi obiect
.Distanţa la care se găseşte observatorul faţă de obiect


.Necesită realizarea unui anumit prag pentru
perceperea sa (mişcările lente, distanţe mari –iluzie
de repaos)
.Participă analizatorul vizual, motric, auditiv, vibrator



Senza.iile .i percep.iile
.Prima treaptă a cunoa.terii
.Singurele procese psihice care culeg informa.ii
prin contact direct cu stimulii
.Fără informa.iile ob.inute prin senza.ii .i
percep.ii ar fi imposibile formarea proceselor
cognitive superioare



Reprezentarea


Reprezentarea
.Proces cognitiv –senzorial de semnalizare –
imagini unitare, dar schematice –a însu.irilor
concrete .i caracteristiceale obiectelor .i
fenomenelor, în absen.aac.iunii directe a
acestora asupra analizatorilor



Cunoa.terea
Senza.iaGândirea

Reprezentarea Memoria

Percep.iaImagina.ia


Reprezentarea -caracteristici
.Proces senzorial
.Imagine secundară
.Este un proces complex de reconstruc.ie mentală
.Nu derivă din gândire
.Nu este un simplu fapt de evocare din memorie
.Este o subtreaptă între senzorial (senza.ii,
percep.ii) .i logic (procese cognitive superioare)



Calită.ile reprezentărilor
.Imaginea reprezentării cuprinde toate
componentele semnificativeale obiectului
.Reprezentarea este o imagine panoramică –
reconstituie în plan mental .i apoi redă integral
.i simultantoate informa.iile despre un obiect
.Semnalizează însu.irile caracteristice –omi.ând
sau diminuând detaliile
.Reprezentarea nu redă rela.iile spa.io -temporale



Calită.ile reprezentărilor

.În reprezentare există con.tiin.a absen.ei
obiectului, ea reflectă trecutul ca trecut
.Nuan.ele cromatice se reduc la culorile
fundamentale
.Reprezentarea are o mare libertate fa.ă de schema
structurală a obiectelor individuale –imaginea
reprezentării se poate modifica în func.ie de
cerin.e



Clasificarea reprezentărilor
.După analizatorul dominant în producerea lor
.După gradul de generalizare
.După nivelul opera.iilor implicate în producerea
lor
.După tipul de activitate în care se integrează
.După procesul psihic mai complex în care se
integrează
.După prezen.a sau absen.a inten.iei .i efortului
voluntar



După analizatorul dominant

.Reprezentări vizuale
.Reprezentări auditive
.Reprezentări kinestezice



Reprezentări vizuale
.Cele mai numeroase din experien.a unui om
.Exprimă cele mai multe dintre caracteristicile
reprezentării
.Sunt foarte dezvoltate la pictori, proiectan.i,
arhitec.i



Reprezentări auditive
.Reproduc zgomotele, sunetele muzicale .i
verbale singulare, structuri melodice sau verbale
.Foarte importante pentru învă.area limbilor
străine (pronun.ie, accente, etc.)
.Au rol important în munca dirijorilor,
compozitorilor, etc.



Reprezentări kinestezice
.Constau în imagini mintale ale propriilor mi.cări
–acte ideomotorii care pregătesc desfă.urarea
viitoarelor mi.cări (se produc micromi.cări ale
mu.chilor implica.i)



După gradul de generalizare
.Reprezentări individuale
.Obiecte, fiin.e deosebit de semnificative pentru o
persoană (casa părintească, mama)


.Reprezentări generale
.Cuprind însu.irile comune .i caracteristice pentru o
clasă de obiecte





După nivelul opera.iilor implicate
.Imagini reproductive
.Evocă obiecte sau fenomene percepute anterior
.Pot fi : statice (un obiect nemi.cat); cinetice (reflectă
mi.carea); de transformare (reflectă schimbările
obiectului)


.Imagini anticipative
.Se referă la mi.cări sau schimbări care nu au fost
niciodată percepute
.Rezultatul interven.iei opera.iilor gândirii .i
procedeelor imagina.iei





.După tipul de activitate în care se integrează
.Reprezentări literare, geografice, istorice, etc.


.După procesul psihic mai complex în care se
integrează
.Reprezentări ale memoriei, ale imagina.iei


.După prezen.a sau absen.a inten.iei .i efortului
voluntar
.Reprezentări voluntare, involuntare





Rolul reprezentărilor în activitatea
mintală
.Readuc în minte imaginile obiectelor care nu mai
sunt prezente
.Sprijină construirea sensului cuvintelor
.Pregătesc .i u.urează generalizările din gândire
.Influen.ează procesul imagina.iei
.Sunt punct de plecare pentru desfă.urarea
ra.ionamentelor în vederea rezolvării unei probleme