PSIHOPATOLOGIA COMPORTAMENTULUI

PSIHOPATOLOGIA COMPORTAMENTULUI

VIOLENŢA

Orice cetăţean este o potenţială victimă a violenţei.

Ø Identificarea variabilelor care influenţează violenţa.

Ø Strategii de reducere a comportamentului violent (bătăi, abuzuri).

· Bătăia (lupta) – agresiunea fizică sau psihologică între persoane ce sunt în mod prezumtiv dotate în mod egal.

· Abuzul – agresiunea (sau neglijarea) fizică sau psiholgică din partea persoanelor ce deţin putere fizică, socială sau financiază, asupra altor persoane mai slabe sau mai vulnerabile (de ex. copii, bătrâni).

Medicul şi alţi profesionişti din sănătate joacă un rol improtant, intervenind asupra consecinţelor fizice şi emoţionale

DETERMINANTELE ÎN VIOLENŢĂ

Predicţia comportamentului violent?

Determinante sociale: violenţa în copilărie, mutări domiciliare repetate, comportament criminal sau abuziv din partea părinţilor, istoric de violenţă asupra animalelor, expunerea la violenţa televizată (inclusiv la adulţi)

o Orice antecedente de agresivitate

o Sărăcia

o Accesul facil la arme

Determinante biologice:

- sexul masculin, 15-25 ani, sexul feminin mai implicat în crimele faţă de parteneri (36%), istoric de traumatisme cranio-cerebrale, modificări EEG, leziuni în lobul temporal, frontal, amigdală şi hipotalamus, creşterea dopaminei şi scăderea GABA şi seretonina (cocaina creşte dopamina, opiaceele şi heroina scade agresivitatea)

TULBURĂRI DE CONTROL ALE IMPULSULUI

Ø Manifestări explozive intermitente

Dorinţa irezistibilă de a comite un act nociv sau ilogic (nu întotdeauna este implicată violenţa)

Tulburări cronice, cu implicaţii finaciare şi legale.

Ø Există o tensiune în creştere înainte de comiterea actului comportamental, urmată de un sentiment de uşurare sau plăcere după ce este comis.

Tulburarea explozivă intermitentă (sindromul episodic de discontrol)

Episoadele în care un individ îşi pierde controlul şi atacă o altă persoană fără o cauză aparentă.

- mai frecvent la bărbaţi, adolescenţi şi tineri;

- se exclude consumul de alcool, droguri;

- există semne neurologice minore şi de oarecare disfuncţie cerebrală;

- nu se pierde conştiinţa realităţii (D.D. psihoze);

- nu este o tulburare permanentă a personalităţii

Transcultural: amoK (Asia de Sud-Est), cathard (Polinezia), mal de pelea (Puerto Rico), iich ´aa (indieni Navajo)

Cleptomania – impulsul de a sustrage lucruri fără a plăti deşi şi le-ar putea permite

intentia primară este de a lua şi nu de a avea

DD – furt

- episod maniacal

- personalitate antisocială – încalcă regulile

La aceste persoane există şi alte probleme de comportament

Piromania – atracţie pentru foc şi acţiuni repetitive de aprindere a acestuia în diferite locuri

DD – act oluntary pentru a obţine bani de la asigurări

- condiţie mintala alterata

Mai frecvent la bărbaţi

Sunt căutate situaţii în care chiar ei însişi se pot implica (ex. pompier voluntar)

Joc patologic - nevoie imperioasă de a participa la jocuri de noroc, deşi acestea afectează relaţiile cu familia şi cele de servici

1-3%, ambele sexe, debut mai tardiv la femei

DD – episod maniacal

Abuzul si neglijarea copiilor si batranilor

Tipuri de abuz: fizic (ex. Sdr. copilului bătut)

emoţional

neglijare fizică

sexual

sustragerea veniturilor

Leziunile – la copii -- pe locurile proeminente

- la bătrâni -- în planurile externe neacoperite de haine

Identificarea abuzului – întâmplătoare şi dificilă datorită inabilităţii de a comunica si/ sau fricii

Abuzul sexual la copii

20% femei, 5- 10% bărbaţi – abuz în antecedente

8-13 ani, 25% mai puţin la 8 ani

70-90% din abuzuri sunt comise de persoane cunoscute, din care 50% sunt părinţi sau rude

Cauze: pedofili, droguri, alcoolism, probleme maritale

Evidenţiere: boli cu transmitere sexuală, infecţii, traumatisme, comportament de joacă ce sugereaza excesiv diverse acte sexuale

Sechele psihologice: tulburări disociative de identitate, personalitate borderline, PTSD, tulburări de anxietate, evitarea activităţii sexuale, sau excese, comportament violent

Abuzul domestic

Evidenţele: - echimoze şi fracturi

- dispoziţie tristă, depresivă

- explicaţii iraţionale legate de apariţia leziunilor

- amânarea tratamentului

- partenerul este umil sau ostil în faţa doctorului

Incidenţa violenţei domestice în cadrul cuplurilor homosexuale este similară cu cea din cuplurile heterosexuale – ascund mai bine abuzul (teoretic sunt “egali”)

Evoluţie ciclică: crearea tensiunii (zile, săptămâni), agresiunea, comportament de scuze şi demonstraţii de iubire

De ce nu se raportează?

Abuzul faţă de femeia însărcinată – interesează “baby zone”

Caracteristici comune: scăderea stimei de sine

Caracteristicile celui care comite abuz

· Cel mai frecvent bărbat

· Adesea utilizează alcoolul sau droguri

· Personalitate impulsiv – explozivă

· Toleranţă scăzută la frustraţii

· Utilizează ameninţări

· Antecedente familiale de violenţă domestică

· Modificare comportamentală după abuz: scuze, dovezi de iubire

Caracteristicile persoanei abuzate

· Dependentă financiar sau emoţional

· Frecvent abuzul se petrece pe parcursul sarcinii

· Întârzie prezentarea la medic

· Nu poate explica logic leziunile

· Modificarea stării emoţionale

· Antecedente familiale de violenţă domestică

· Autoacuzare

· Nu depune plângere la poliţie

VIOLUL

· Este un delict ce implică violenţă şi nu pasiune

· Agresiune de natură sexuală cu sau fără raport sexual, comise fără consimţământ

· Se include penetrarea cu degetul sau cu oricare obiect, precum şi sodomia. Nu este necesară prezenţa spermei!

· Nu mai este necesară evidenţa unei lupte, opoziţii fizice.

· Nu este discriminatoriu contextul sau ţinuta vestimentară

· “date rape”, violul domestic, “statutory rape”

· Experienţă traumatizantă fizică şi psihică

· Sunt subraportate: ruşine, teamă, dificultăţi de susţinere a cauzei, atitudinea de învinovăţire a societăţii

Sexualitatea umană

Profund implicată în calitatea vieţii

Orice boală poate afecta calitatea şi expresia actului sexual

Baza biologică – “gonada indiferentă”, canalul Wolffian sau Mullerian, fenotipul genital

- Creierul suferă o diferenţiere sexuală sub influenţa hormonilor gonadali în perioda prenatală

- Al-II-lea trimestru se realizează în hipotalamus (corp calos şi talamus) diferenţierea genului

! Identitatea şi rolul de gen şi orientare sexuală pot fi legate de diferenţierea de sex prenatală (2001)

Transsexualism

AIS – “Androgen insensitivity syndrome”

(testicule feminizate) XY

CAH – “Congenital virilizing adrenal hyperplazia”

(“sindromul adrenogenital”) XX

Tulburarea de identitate de gen

Homosexualitatea

O parte semnificativă a populaţiei preferă parteneri de acelaşi sex pentru relaţii sexuale şi sentimentale

Probleme de estimare, de definire a categoriei şi de încadrare în ea

~ 5- 10% din populaţie, bărbaţi > femei

Mai multe persoane au avut de-a lungul vieţii cel puţin o experienţă de natură homosexuală

Bisexualitatea este rară. Majoritatea persoanelor au o preferinţă sexuală.

Etiologia homosexualităţii

Nu există diferenţe semnificative etnice

Factorii sociali şi psihodinamici sunt irelevanţi ştiinţific

Perioada prenatală – se produce diferenţierea sexuală în creier nivelul anormal al hormonilor sexuali produc modificări anatomiei la nivelul hipotalamusului (egal la bărbaţi şi femeile homo)

Factori genetici: - markeri pe crs X

- gemeni monozigoţi au rată crescută de h.

Disfuncţiile sexuale

Sexualitatea şi bolile cronice

Sexualitatea şi îmbătrânirea

Parafiliile

TRANSCULTURALITATE

· Competenţa culturală – înţelegerea caracteristicilor, obiceiurilor şi credinţelor legate de starea de sănătate/boală specifice anumitor grupuri etnice

· Competenţa culturală – factor cu rol determinant în creşterea nivelului de comunicare medic-pacient stabilirea unei alianţe terapeutice adecvate creşterea calităţii serviciilor medicale

Atitudinea medicului

· Majoritatea credinţelor şi remediilor populare sunt benigne şi pot fi incluse în planul terapeutic al pacientului

· Înlocuirea practicilor potenţial dăunătoare/contraindicate d.p.v. medical cu metode alternative ce rezonează cu sistemul de credinţe al pacientului

· Înţelegerea şi adoptarea unei atitudini lipsită de prejudecăţi în ceea ce priveşte practicile şi credinţele religioase/culturale a diferitelor grupuri etnice, este menită să crească gradul de satisfacţie legat de serviciile medicale primite precum şi complianţa la tratament.

Şocul cultural

· Răspuns emoţional puternic legat de relocarea geografică şi de necesitatea adaptării la condiţii sociale şi culturale nefamiliare.

· Risc crescut de apariţie la bărbaţii tineri

· Poate include simptome psihiatrice (paranoia, depresie)

· Scade atunci când imigranţi aparţinând aceluiaşi grup etnic ocupă acelaşi areal geografic